Calendar evenimente

free counters vizite

Istoric

Satele cu gospodării risipite în cuprinsul hotarului, au apărut pe raza localităţii Moreni, mai ales după 1864. Apariţia lor se leagă de necesitatea apropierii de terenurile agricole, pentru o mai bună îngrijire şi valorificare a acestora, în condiţiile în care situaţia lor de clăcaş se modifică în proprietar de pământ, prin legea agrară a lui Cuza. Hotarul localităţii poate suporta modificări din mai multe cauze: (exemplu "Tisa" a fost inclusă în Moreni prin construirea locuinţelor mai aproape de Stavropoleos decât de Ciocoieştii Colibaşilor ; Schela Mare revine Moreniului prin împărţirea ad-teritorială din 1968, hotarul cu Gura Ocniţei stabilindu-se prin buna înţelegere între secretarii sfaturilor Populare din aceea perioadă).


Un sat îşi are rădăcinile lui de formaţie, de obiceiuri, datini şi practici, înfipte adânc în trecut de veacuri, menţinând până în timpurile noastre acest tezaur, care prin trecerea din generaţii în generaţii, devine tradiţie. Din nefericire industrializarea timpurie a zonei a zdruncinat tradiţia, ce nu a putut fi păstrată nici documentar, aducând o ruptură decisivă în viaţa şi activitatea oamenilor.


Un fenomen interesant îl reprezintă şi extensiunea în suprafaţă. Gospodăria cerând o extindere în suprafaţă pentru a corespunde rolului ei de maximă producţie, aşezarea care cuprinde un conglomerat de gospodării s-a extins, în special, spre periferie (aşa au apărut minicartierul "Tisa" sau zona locuibilă "Prin grădini"). Pentru comuna Moreni un fenomen specific îl constituie apariţia "coloniilor muncitoreşti" în zone virgine, în special acoperite de păduri ("Pâscov", "Steaua", "Schela Mare", "Creditul Minier"), sau în centrul comunei Stavropoleos (colonia "Astra Română").


Gospodăria locuitorilor din satele morenare are în felul acesta multe diferenţieri rezultat al căutărilor în vederea găsirii celor mai potrivite planuri, care să ofere condiţii cât mai bune desfăşurării activităţii gospodăreşti şi casnice. Au existat aspecte specifice modului de organizare a satului rezultate şi din dezvoltarea industrială a comunei până în 1947. Astfel, până prin 1970 se mai găseau în vatra oraşului proprietăţi multe cu fâşii lungi de terenuri, cu faţadă îngustă la stradă, rezultate prin succesiuni şi dorite ca "loc de casă". Până la sistematizarea impusă după 1970, în Moreni mai erau unităţi comerciale cu ieşiri oblice faţă de stradă şi construcţii de un farmec aparte dar lipsite de orice gust estetic, având la etaj sau în spate, locuinţa.


După 1970 noile construcţii şi ansamblurile de blocuri au schimbat aspectul rural al aşezării începând cu partea centrală. Planul de sistematizare aprobat după 1985 şi care urmărea transformarea Moreniului într-o aşezare urbană "de tip socialist" prevedea modificări în zonele "Bl.Republicii", strada"Victoria" până la vechea primărie, colonia "Astra Română", actualul "Bl. 22 Decembrie". Schimbarea politică din 1989 a înlocuit planul de sistematizare cu o nouă politică a construcţiilor spre locuinţe tip "case individuale". În ultimul timp se încearcă o reorganizare a activităţii urbanistice şi a sistematizării rezultate din schimbarea proprietăţii fondului funciar şi a necesităţii găsirii construcţiilor adecvate unui "oraş pentru mileniul III".


Tipologia aşezărilor s-a adaptat condiţiilor de muncă şi de trai, fiind direct influenţată de evoluţia demografică.


Încă de înainte de 1840, Morenii făceau parte din plasa Filipeşti, a cărei subocîrmuire avea reşedinţa în Filipeşti de Târg. Comuna era administrată de aleşii satului.


Într-o lucrare apărută în 1868 se aminteşte de localitatea Moreni care alături de Diţeşti, Filipeşti, Mărgineni şi Iedera de Jos, formează "Plaiul Filipeşti".


Puţin mai târziu, Moreniul este amintit ca sat în judeţul Prahova, plasa Filipeşti formând o comună cu cătunele Cornesci, Descindeni, Stavropoleos şi Tisa. Are o populaţie de 1040 de locuitori şi 17.000 pogoane de pădure. În 1876 Moreniul era în plasa Filipeşti,comuna Ghirdoveni, alături de satele Braniştea, Cricoveni, Ghirdoveni, Haimanale, Mânăstirea, Moreni, Negra, Piscuri, Pleaşa, Râpa, Stavropoleos, Tisa, Ţuicani, ultimele 8 localităţi fiind sate din raza actuală a Moreniului.


În 1897 comuna Moreni este alcătuită din satele Moreni, Tisa - Stavropolos, Ţuicani şi Pleaşa, ca în 1912, prefectura Prahova să indice că în plasa Filipeşti, comuna Moreni sunt următoarele localităţi: Moreni, Pleaşa, Stavropoleos, Ţuicani, Tisa. Recensământul înregistrează în plasa Pucioasa, localitatea Tisa care se pare că aparţine de Gorgota - Ştiubee şi nu reprezintă satul Tisa de pe dreapta Cricovului. O hartă din 1902 include Moreniul în comuna Iedera, alături de Colibaşi, Stavropoleos, Ciocoieşti, Ruda, Tisa, Pleaşa, Ţuicani.


În 1930 cătunul Tisa aparţine satului Stavropoleos care din 1931 devine comună separată în judeţul Prahova incluzând şi satele Tisa, Ţuicani şi Pleaşa.


La 17 septembrie 1947 prin unirea comunei Moreni cu comuna Stavropoleos apare oraşul Moreni, având sediul primăriei în localul construit în 1936 în zona industrială a Stavropoleosului.


În urma modificărilor social-politice intervenite după ultima conflagraţie mondială, oraşul Moreni devine reşedinţa plasei cu acelaşi nume (1948-1950).


Hotărârea C.C. al P.C.R şi a Consiliului de Miniştri privind noua împărţire administrativ-economică a ţării în regiuni şi raioane decide ca oraşul Moreni să fie în raionul Câmpina.


La 16 februarie 1968 Marea Adunare Naţională votează legea privind organizarea administrativă a teritoriului R.S.R., localitatea Moreni incluzând şi cartierul muncitoresc Schela Mare (până atunci parte componentă a comunei Gura Ocniţei, raionul Târgovişte), devenind al doilea oraş ca importanţă din judeţul Dâmboviţa. Statutul administrativ de atunci se menţine şi în zilele noastre, eforturile disperate din perioada modificării statutului administrativ al ţării, prin care se urmărea, argumentat, includerea Moreniului în judeţul Prahova, fiind uitat de actuala generaţie. Evoluţia aşezărilor din zona Moreniului fiind legată în special de factorul economic şi demografic a rezultat în permanenţă un element de curiozitate şi analiză.

Înapoi