Calendar evenimente

free counters vizite

Floră și faună

FLORA

Factorii climatici şi de relief, impun condiţii de vegetaţie deosebite. Vegetaţia întregeşte peisajul specific al localităţii, fiind bogată şi variată pornind de la zonele cu predominarea vegetaţiei ierboase caracteristică fâneţelor naturale, trecând peste terenurile de cultură şi ajungând la pădurile de foioase care înconjoară ca un brâu întreaga localitate.
Din punct de vedere floristic ne situăm în zona forestieră, acţiunea antropogenă de defrişări a vegetaţiei lemnoase şi instalarea treptată a regimului economic industrial producând modificări profunde atât în ambianţa bioclimatică a regiunii cât şi în ciclul relativ al solurilor. Efectul cel mai dăunător pe care l-a avut defrişarea vegetaţiei lemnoase a fost dezlănţuirea eroziunii, mergând până la înlăturarea completă a orizontului de solidificare (Estul Ţuicanilor). Pe specii cea mai mare suprafaţă este ocupată de pruni şi meri, urmează părul, nucul şi vişinul în special în apropierea locuinţelor. Pe lunga Cricovului se cultivă porumb, fasole, dovleac şi cartof. În grădinile de legume se găsesc şi roşii, ardei, ceapă şi usturoi. Arbuşti cultivaţi sunt foarte puţini (zmeură, afin, coacăz).


Vegetaţia pajiştilor este dată de graminee (ovăz, curiu, golo măţ, iarba vântului, păiuş, firuţă), de leguminoase (trifoi, lucernă, coada şoricelului, ochiul boului, sunătoare, păpădie, măcriş). Pe alocuri întâlnim arbuşti: alun, cătine, măceş, lemn câinesc, sânger, mur, soc.


În pădure predomină făgetele, mesteacănul, plopul, aninul alb şi negru, carpen, gorun, frasin, tei, jugastru, paltin. Ca floră ierboasă de pădure întâlnim feriga, coada calului, ranunculacee, măseaua ciutei, ghiocelul, floarea paştelui, vioreaua, untişorul, mătrăguna, vinariţa, pipiriga, ciuboţica cucului, măcriş, urzica, curpen, călin. Ca muşchi întâlnim Catherina undulată. În lunci găsim plopi, salcie, anin, răchită.
Zona este plină de plante medicinale, acum folosite tot mai rar chiar dacă se încearcă o popularizare ştiinţifică. Găsim astfel muşeţel, ciuboţica cucului, potbal, brusture, coada şoricelului, salcia, cimbrişor, plămânărica, soc, talpa gâştei, pătlagina, sunătoare, tei, frag, ţintaură, pelin, iarba mare, coada calului.
În cele şase păduri principale din zonă ce se întind şi pe teritoriul administrativ al oraşului Moreni, ponderea o deţin arborii foioşi, urmaţi de răşinoase şi alte esenţe. Pe teritoriul administrativ al oraşului (intravilan şi extravilan) se găsesc importante suprafeţe cu livezi de pomi fructiferi precum şi grădini de legume şi grădini de legume şi zarzavaturi.


Toate aceste suprafeţe cu vegetaţie îşi aduc un mare aport la menţinerea şi stabilirea unui climat agreabil pentru localitatea Moreni şi reprezintă în prezent dar mai ales pentru viitor o sursă pentru loisir.

  • Pădurea  Tisa cu suprafaţa cea mai mare pe teritoriul administrativ al oraşului (cca. 460 ha.) formată în principal din arbori de foioase.
  • Pădurea Pleaşa formată majoritar din foioase cuprinde o suprafaţă de cca. 184 ha.
  • Pădurea Hula - Pâscov, are în componenţă arbori foioşi şi o suprafaţă de cca. 184 ha.
  • Pădurea Bana deţine pe teritoriul administrativ al oraşului Moreni suprafaţa de cca. 397 ha. şi cuprinde esenţe precum fagul, stejarul, carpenul şi arinul.
  • Pădurea Nisipoasa, pe teritoriul administrativ al oraşului Moreni deţine o suprafaţa de cca. 157 ha. şi este alcătuită din arbori foioşi.
  • Pădurea Cervenia, cu o suprafaţă de cca. 94 ha. este compusă din arbori de foioase.


FAUNA
Varietatea condiţiilor geografice asigură răspândirea multor specii de animale de intens cinegetic şi peisagistic, dar dezvoltarea economică a determinat retragerea din păduri a multor animale (cunoscut fiind că, sondele s-au răspândit pretutindeni). Animalele din încrengătura vertebrate au cea mai largă răspândire.

 

Astfel din clasa batracienilor întâlnim salamandra, broasca de pământ, broasca de lac, din clasa reptilelor se întâlnesc guşterul, şopârla cenuşie, şarpele de casă, năpârca. Cel mai numeros reprezentată este clasa păsărilor prin: uliu, potârnichie, sitar, guguştuc, cuc, cucuvea, ciufurez, ciuf, lăstun, ciocănitoare, pupăza, rândunica, grangure, corb, cioară, coţofană, gaiţa, piţigoi, mierlă, privighetoare, vrabie, etc. Din clasa mamiferelor pe raza localităţii se pot întâlni arici, cârtiţa, liliacul, iepure, veveriţa, şobolan de casă, şoarece de pădure, porc, mistreţ, nevăstuica, dihor de casă. Vulpea, cerbul, căprioara, au părăsit zonele locuite retrăgându-se spre pădurile întunecoase Ocniţa.


În apa Cricovului şi în lacul de agrement se pot întâlni crap, mreană, lostriţa, plătica, roşioara, clean. Dintre nevertebrate amintim viermii laţi şi cilindri, râma, lipitori, melcul de livadă, păianjenul, căpuşa, racul, urechelniţa.
Din încrengătura artropode mai remarcăm insectele: lăcustele, greieri, coropişniţa, gândac, cărăbuş, gândacul Colorado, gărgăriţa, croitor, buburuză, croitor, buburuză, buhai, albină, fluturi (coada rândunicii, molia, fluture de varză).


Poziţia geografică a zonei Morenilor şi în special bogăţia şi exploatarea petrolului au avut influenţe decisive asupra vieţii şi activităţilor umane în localitate. Ele au contribuit în trecutul nostru la modelarea aşezării, la stabilirea trăsăturilor specifice locuitorilor din Moreni. Poziţia geografică, bogăţia petrolului a dezvoltat la localnici mai mult însuşirile pasive, cele active fiind rezultanta zecilor de mii de oameni veniţi aici din toate colţurile lumii.


Cu alte cuvinte nu putem aprecia trecutul, prezentul sau viitorul acestei aşezări decât în strânsă interdependenţă cu realităţile fizico-geografice şi cu activitatea modelatoare a omului.

Înapoi