Calendar evenimente

free counters vizite

Clima


Clima îşi pune amprenta asupra tuturor componenţilor învelişului geografic: vegetaţie, soluri, ape, aspectul reliefului, fiind la rândul ei, influenţată de acestea. Prin poziţia sa geografică, la contactul dintre câmpia înaltă şi Subcarpaţi, având culoarul larg al Cricovului spre zona muntoasă care creează o privelişte încântătoare în zilele senine (atunci Bucegii se înalţă maiestuos dintre blocuri), Morenii sunt situaţi într-un climat temperat continental.


Temperatura medie a lunii iulie la Moreni este cuprinsă între 21 - 23oC, maxima putând atinge şi 38 - 39oC, în anii cei mai călduroşi.
Temperatura medie a lunii ianuarie este de 1 - 3oC, minimele putând coborî în anumite zile ale iernilor "geroase" până la - 25oC. Relieful zonei permite ca temperaturile medii din zona sudică a localităţii să fie mai crescute decât cele din sudul piemontului, fapt reliefat şi de temperaturile din nordul localităţi care sunt mai ridicate decât cele de la Izvoarele Cricovului. Diferenţele dintre punctele extreme ale localităţii nu depăşesc 1 - 3oC (în cazurile extreme), în condiţiile în care zonarea altitudinală şi influenţa curenţilor joacă un rol însemnat. Temperatura medie anuală la Moreni a fost stabilită la 10oC.
Pentru lucrările agricole şi pentru o serie de activităţi economice, o importanţă destul de mare o au fenomenele de apariţie şi dispariţie a îngheţului.
Urmărind data apariţiei primei zile de îngheţ se constată că este posibil să apără între 10 - 20 octombrie, bruma putând fi semnalată şi de la 15 septembrie, iar perioada când se înregistrează ultimele zile de îngheţ este 10 - 18 aprilie, rareori ultima decadă a lunii aprilie.
Numărul total al zilelor senine este în medie de 110 - 130, aproximativ egal cu al zilelor cu nori, în ultima vreme înregistrându-se o creştere a numărului zilelor cu cer variabil.


Precipitaţiile atmosferice sunt cel mai puternic influenţate de relief şi de structura vegetaţiei. Masivele împădurite din apropiere permit, în mod normal, valori de 700 mm. la Moreni, comparabil cu Valea Ialomiţei, unde aceiaşi valoare este mult spre nord datorită lipsei pădurilor.
Luna cea mai ploioasă pentru această zonă este iunie, când se atinge maximul (155 mm.), după care valorile scad până în noiembrie (aprox. 80 mm.), în continuare urmând o curbă ascendentă. Diferenţieri importante se pot observa şi în regimul zilnic al ploilor. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează între orele 13 - 15, când ploile sunt de cea mai mică durată şi de cea mai mare intensitate, pe câtă vreme ploile din primele ore ale dimineţii au o durată mai mare şi o intensitate mai mică. Ploile torenţiale, rare dar totuşi prezente, sunt foarte periculoase prin acţiunea de eroziune a solului sau prin producerea de inundaţii (1970 - 1972 Cricovul a ieşit din matcă). În sezonul rece o bună parte a precipitaţiilor cad însă sub formă de zăpadă. Zăpada cade în medie 20 - 30 zile, iar stratul format la suprafaţa solului se menţine timp de 40 - 80 zile, rareori depăşind 50 cm. (în 1953 - 1954 stratul de zăpadă atins era de 150 - 180 cm).


Regimul vânturilor depinde de direcţie, frecvenţa şi viteza de deplasare a principalelor mase de aer, precum şi de condiţiile locale de relief. Direcţiile principale ale vântului sunt de la N, NW, rareori S, cu viteze medii între 1 - 3 m/s (rareori în perioada de vară vijelii), cele mai mari fiind în luna aprilie, cele mai mici în iunie, mai mult de jumătate din an instalându-se un timp calm. Vânturile cele mai cunoscute sunt Crivăţul iarna şi Băltăreţul vara.


Microclimatul este o modificare a climei care se datorează, în special reliefului local, orientării şi deschiderii văilor. Astfel, versanţii cu expoziţie sudică se caracterizează printr-o cantitate mai mare de căldură şi lumină şi o cantitate mai mică de umezeală (dealurile Pleaşa, Cristian şi Ţuicani). Partea inferioară a versanţilor se caracterizează printr-o cantitate mai mare de căldură vara, îndeosebi în timpul zilei şi o cantitate de căldură mai mică iarna şi în cursul nopţii, ca urmare a masării aerului rece pe valea Cricovului (vezi diferenţa dintre centrul oraşului şi "Schela Mare" evidentă primăvara prin înflorirea zarzărilor cu 2 - 3 zile mai devreme). Versanţii cu expoziţie estică se caracterizează printr-o cantitate mai mare de căldură şi lumină, mai ales în orele de dimineaţă. Versanţii vestici deşi sunt consideraţi ca şi cei estici, totuşi se deosebesc printr-un plus de umezeală. Totodată, în zilele însorite, versanţii vestici se caracterizează printr-un plus de căldură faţă de cei estici, deoarece aici insolaţia de după amiază găseşte deja un mediu cald, pe când în timpul dimineţii, pe cei estici se consumă o parte din căldură prin evaporare. Nopţile şi iernile se caracterizează prin temperaturi scăzute din cauza radiaţiei terestre şi a scurgerii aerului rece de pe culmi.

Înapoi